(0-268) 74-5-38

datele de Contact ale primăriei

Vizitează-ne

Adresa primăriei

Strada Ștefan cel Mare și Sfînt, nr.62

Satul Razeni

Scrieți-ne un mesaj

ro

Strategia de dezvoltare socio-economică a localității

 

 

Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Răzeni bazată pe drepturile omului şi egalităţii de şanse pentru anii 2014-2016

01-09-2015, 18:00

  Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată   Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Răzeni bazată pe drepturile omului şi egalităţii de şanse pentru anii 2014-2016   Aprobat: La Şedinţa Consiliului comunal Răzeni Decizia nr. 5/28 din 20.09.2013     Acest document a fost elaborat la atelierele de planificare strategică, desfăşurate cu suportul experţilor facilitatori din  cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată   1.Privire generală   Comuna Răzeni se află la  30  kilometri sud de Chişinău.  Conform planului strategic de dezvoltare socio-economică,  cele mai importante 3 sectoare economice în UAT, care pot fi dezvoltate având în vedere potenţialul local sunt agricultura, industria de prelucrare,  industria lemnului, servicii, vinificaţia. Din perspectiva necesităţilor primare ale femeilor şi bărbaţilor din localitate primele 3 priorităţi de dezvoltare a localităţilor din comună sunt: dezvoltarea infrastructurii,  reparaţia drumurilor, salubrizarea, atragerea investiţiilor care ar duce la crearea a noi locuri de muncă. UAT dispune de un număr suficient  de agenţi economici care contribuie la completarea bugetului local şi sunt o resursă importantă pentru dezvoltarea socio-economică a comunităţii. Aici activează  28 de  SRL dintre care 9 sunt conduse de femei, 19 întreprinderi individuale dintre care 6  sunt conduse de femei, 765 gospodării ţărăneşti dintre care 120 conduse de femei, 8 persoane care activează în bază de patentă de întreprinzător dintre care 3 sunt femei. În gestiunea primăriei sunt 10 instituţii publice în care activează 212 persoane, dintre care 172 sunt femei ceea ce denotă faptul că în localitate femeile deţin majoritatea covârşitoare în sectorul administrativ. Deşi din an în an  ponderea transferului de la stat către APL Răzeni scade, în general predomină transferurile din bugetul de stat, orientate pentru un număr limitat de acţiuni (asigurarea procesului de învăţământ, unele acţiuni sociale). Volumul transferurilor bugetare planificate pentru bugetele anilor 2010, 2011 şi 2012 reprezintă 78,47 %,  77,88 % şi respectiv 73,74%. Veniturile proprii în structura bugetului constituie 15 - 17 la sută ceea ce demonstrează o bază fiscală relativ bună, care generează venituri în volumul necesar. O bună parte din veniturile proprii o constituie   impozitele  din activitatea de  întreprinzător,  veniturile de la darea în arendă a  terenurilor,  vânzarea pământului,  venituri din mijloace speciale. Veniturile proprii ale APL Răzeni  sunt de două ori mai mari decât cheltuielile operaţionale ale primăriei ceea ce denotă un potenţial sporit de dezvoltare locală. 2. Viziunea Comuna Răzeni  este o unitate administratu-teritorială în care sunt asigurate: accesul tuturor categoriilor de cetăţeni: bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, persoane cu nevoi speciale şi grupuri marginalizate la servicii publice de calitate; accesul cetăţenilor la toate etapele procesul decizional local prin publicarea şi discutarea pe larg a proiectelor de decizie cu impact major social, economic şi  de mediu, ţinerea de cont de propunerile şi observaţiile expuse de cetăţeni în cadrul consultărilor publice; asigurarea  drepturilor şi necesităţilor fundamentale ale locuitorilor de ambele genuri prin asigurarea oportunităţilor  economice ale locuitorilor; cooperarea intercomunitară  ca metodă modernă de asigurare a dezvoltării socio-economice locale.   3. Profilul economic   În domeniul educaţiei se prestează servicii în liceu, grădiniţă, grădiniţă/creşă, gimnaziu/grădiniţă în Mileştii Noi. Fiecare instituţie are problemele ei. Mai bine merg lucrurile în liceu. Grădiniţa este supraaglomerată( capacitatea de 160 de copii, frecventează 233), grădiniţa/creşă este într-o stare deplorabilă şi necesită reparaţii. De asemenea este frecventată de mai mulţi copii decât capacitatea. Cu excepţia liceului nici o instituţie nu este adaptată pentru persoane cu nevoi speciale.   Transportarea copiilor este asigurată.  Prin programa educaţiei incluzive sunt identificaţi şi se lucrează cu copiii cu CES. Din 875 de elevi ai liceului,la 310 copii părinţii nu au loc de muncă, la 160 de copii părinţii sunt plecaţi peste hotare. 303 elevi învaţă sub nota 7 şi sunt din familii sărace , cu 3 şi m.m. copii şi din cei fără loc de lucru.  Frecvenţa şi însuşita sunt mai joase la elevii din grupurile vulnerabile. Scutit de plată în grădiniţă este doar un copil din familie săracă. Serviciile sociale nu sunt variate şi sunt prestate sub nivelul ofertei categoriilor cu necesităţi. Totalul de 651 de prestaţii pe parcursul unui an calendaristic este un indicator foarte mic pentru comună. Pentru perioada de iarnă au primit compensaţii doar 112  persoane. Pentru şomaj au primit îndemnizaţii 12  persoane. De îngrijire la domiciliu beneficiază 30 de persoane. ONG ECO Răzeni a organizat cantină socială pentru 10 persoane. Minorităţile etnice şi cele religioase au beneficiat într-un număr foarte mic. Serviciile de sănătate sunt prestate prin intermediului centrului de sănătate, farmacie. Centrul necesită reparaţie, nu este adaptat la necesităţile pacienţilor. Poliţe de asigurare gratuite au ½ din populaţie, procurate - doar 13 persoane tinere.  La evidenţă cu boli oncologice 44  persoane, toate sărace, sunt înregistraţi 67 de alcoolici: 23 de femei şi 44 de bărbaţi. Sunt 64 de persoane cu boli psihice: 28 de femei şi 36 bărbaţi.   Probleme mari sunt în domeniul maternităţii. Din 67 de femei însărcinate, 31 au avut complicaţii în timpul sarcinii, 3 avorturi spontane. Nu este dotat laboratorul pentru investigaţii.  Nu sunt ocupate toate posturile vacante de medici cu studii superioare. Din 8 cît e necesitatea, sunt numai 5 medici de familie Serviciile sanitare, locative şi conexe aproape că lipsesc. Este apeduct -78%. Conectaţi la gaz 1/3 din populaţie. Lipseşte sistemul de salubrizare,  sunt gunoişti amenajate, nu-i canalizare. În locuinţe sub standarde locuiesc 35 de familii.   Serviciile culturale şi de recreare sunt prestate de casa de cultură şi bibliotecă reparate recent, stadion, mini-stadion. Wi-Fi. Serviciile  de ocupare a forţei de muncă sunt declarative şi ineficiente. Angajaţi oficial in instituţii publice se numără 225 de persoane (195 femei, 40 bărbaţi). Şomeri care s-au adresat, dar n-au beneficiat de îndemnizaţia de şomer sunt 34, cei care au beneficiat – 12, inclusiv 6 femei tinere. Numărul angajaţilor  neformal temporar sau permanent ajunge la 2300 (23% din cei apţi de muncă). Plecaţi din ţară – 1500,dintre care 713 femei. Securitatea publică este asigurată de sectorul de poliţie. S-au adresat  cu diverse probleme în jur de 2,3% din populaţie. Victime, de cele mai multe ori sunt persoanele în etate, tinerii, cei săraci.  În general, numărul de adresări este indicatorul neîncrederii oamenilor în organele justiţiei. Ei se consideră neputincioşi în faţa corupţiei, invocând că la putere e banul. Cei care săvârşesc infracţiuni sunt tineri, membrii familiilor sărace. Condamnaţi 6 persoane. 2 cazuri de pedofilie. Sânt la evidenţă 16 familii cu violenţă în familie, cauzată de abuz de alcool. Procesul de guvernare locală se efectuează de 25 de angajaţi ai primăriei,în frunte cu primarul, dintre care 11 sunt femei şi 17 consilieri, inclusiv 3 femei (18%) una din ele în funcţie de secretar al consiliului.  Alegerile au fost o dovadă a democratizării societăţii, de implicare largă în procesul politic, astfel la postul de primar au candidat 5 persoane, iar 77 – la funcţia de consilier.  În competiţie  în anul 2011 s-au avântat 19  femei pentru consilier, pentru cea de primar - nici o femeie. Au râvnit la funcţii elective persoane din familii  cu mulţi copii, monoparentale,tineri, în etate. Sectorul asociativ este reprezentat de 4 ONG-uri. 3 din ele activează în instituţii educaţionale: asociaţii ale părinţilor şi pedagogilor şi 1, foarte  activ, în comună: ECO Răzeni. Profilul economic este reprezentat de 27 agenţi economici, inclusiv 5 femei care sânt în comerţ şi sănătate.   Cauzele primare ale disparităţilor identificate: Serviciile publice prestate de APL sunt dezvoltate sub nivelul aşteptărilor  grupurilor comunitare, iar infrastructura lor nu creează condiţii de incluziune pentru  cetăţenii cu necesităţi şi care să respecte drepturile omului şi egalitatea de şanse:  - Toate instituţiile educaţionale, culturale, administrative, alte servicii nu sunt adaptate la necesităţile persoanelor cu dezabilităţi. -  Clădirile au nevoie de reparaţii, de dotări conform menirii sociale. -  Managerii instituţiilor  se responsabilizează în privinţa cunoaşterii/identificării grupurilor sociale ce necesită intervenţii de incluziune (copii cu dezabilităţi. din familii cu abuz de alcool, cu părinţi plecaţi, monoparentali, bolnavi cu maladii cronice sau periculoase social, persoane talentate ş.a.), dar nu cunosc instrumentele de intervenţie. - Accesul la serviciile de sănătate în satele comunei se face conform graficului, dar lipsesc cadrele. - O bună parte din servicii solicită taxe (în grădiniţă, în şcoală, în medicină), - Lipsa serviciilor sanitare, apă şi canalizare,  provoacă maladii. Nivelul de sărăcie se răsfrânge direct asupra categoriilor vulnerabile în ce priveşte accesul  la procurarea poliţei de asigurare în medicină. Minorităţile etnice şi religioase s-au auto-exclus din procesul comunitar şi decizional în baza principiilor, de care se conduc şi pe care cei din jur  le respectă,astfel, involuntar, izolându-i. Predomină abordările paternaliste în viaţa de familie, în societate. Şomajul  e determinat de lipsa locurilor de muncă, iar în rândul tinerilor şi de opţiunea exagerată de a munci cu salarii mari. Pentru statutul oficial de şomer rigorile statale sânt nefondate, antiumane. Migraţia este un fenomen care influenţează negativ asupra instituţiei familiei, divorţuri, violenţă, asupra nivelului de educaţie a copiilor, creşterii delicvenţei juvenile, numărului de infracţiuni săvârşite de copii fără supraveghere sau tutelaţi de rude ori persoane în etate. Securitatea cetăţenilor, în general, a femeilor, copiilor, persoanelor în etate, e în dependenţă directă de problemele sociale din comunitate şi de nivelul de incluziune a membrilor ei.    4. Analiza SWOT   Puncte tari Diversitatea domeniilor de activitate a întreprinderilor individuale Experienţa gestionării proiectelor comunitare APL Răzeni - membru CALM Primăria comunei Răzeni  are un sediu reparat,cu condiţii normale  de lucru,dotat cu mobilier, parţial cu tehnică de calcul, sistem de alarmă, apă potabilă, încălzire centralizată la gaze naturale. ONG dezvoltat  cu  activitate eficientă şi diversificată. Accesul APL la televiziunea  prin cablu. Toate funcţiile în primărie sînt  ocupate de specialişti  cu specialitatea respectivă. Este conlucrare între primar – specialişti – consilieri, ECO „Răzeni”, conducătorii  Instituţiilor bugetare şi agenţii economici din teren. Este organizat la nivel lucrul comisiilor consultative  de specialitate Consiliul local este funcţional şi competent. Conlucrarea  fructuoasă cu  APL nivelul II, APC.   Puncte slabe   Accesul la educaţie a copiilor şi tinerilor din familii vulnerabile Creşa-grădiniţă se află într-o clădire cu 2 etaje care necesită reparaţie capitală, fiind într-o stare deplorabilă. Grădiniţa este suprasolicitată. Numărul de copii  e cu peste 60 mai mare decît este capacitatea.   Accesul populaţiei vulnerabile la servicii de sănătate. Serviciile  de la Centrul de sănătate public  nu sunt calitative din cauza condiţiilor în care lucrează personalul medical. Clădirea centrului necesită reparaţie, încălzirea se face cu sobe, lipseşte utilajul, este numai un robinet cu apă curgătoare. Accesul în Centrul de sănătate nu este adaptat pentru toate grupurile de pacienţi. De prestaţii sociale au beneficiat puţine persoane. Nu sunt dezvoltate servicii sociale de care necesită categoriile vulnerabile. Accesul populaţiei la servicii de angajare în câmpul muncii În comună oamenii se angajează pe cont propriu în câmpul muncii şi acceptă să muncească neformal, cu remunerarea în plic. Amplasarea geografică permite angajarea în alte localităţi, în primul rînd Chişinău. Mulţi, însă,  pleacă peste hotare ca să rezolve problema financiară a familiei.   Nivelul şi calitatea vieţii populaţiei Centrul de sănătate nu este  conectat la sistemul de aprovizionare cu  gaze naturale. În comună lipseşte un sistem de colectare, transportare şi prelucrare a deşeurilor menajere. Zonele de agrement (terenuri de joacă, parcuri şi alei) sunt în delăsare şi necesită reparaţii capitale. În partea centrală a satului Răzeni  str. 8 Martie colţ cu Sf. Treime  se învecinează cu un defileu care duce la inundaţii  permanente ceea ce comportă în sine pericole  de calamitate naturală.   Capacitatea administrativă şi de relaţionare   Credibilitate  nu prea înaltă în instituţiile publice Incompetenţa în cunoaşterea  şi  aplicarea Legilor de către funcţionarii publici ai APL Lipsa obiectivităţii în stimularea funcţionarilor Nivelul scăzut de informare a populaţiei despre activitatea APL Cazuri de nerespectare a eticii profesionale  din partea funcţionarilor publici Sărăcia financiară şi  de comunicare în instituţiile publice Lucrări, activităţi  începute , dar nefinalizate Procentul scăzut al angajării tinerilor specialişti în instituţiile publice   Oportunităţi Infrastructura dezvoltată a localităţii: drumuri, apeduct, gazificare Aşezarea geografică: 30 km de la Ialoveni  şi 30 km distanţă de  mun. Chişinău Parteneriat internaţional cu o primărie din Estonia Comuna Răzeni - beneficiar al proiectului PCDLI. Localitate  cu  un număr mare de populaţie, cu o demografie în creştere,   respectiv un buget consolidat.  Localitate cu o istorie bogată şi mari personalităţi. Instituţii de învăţămînt bine pregătite  Existenţa unui Centru de Sănătate Răzeni  şi serviciu de urgenţă. Business  mic şi mijlociu dezvoltat. Cultura fizică şi sportul dezvoltate. Domeniul IT dezvoltat.   Riscuri Migraţia continuă a populaţiei economic activă. Vecinătatea apropiată cu capitala  poate duce la migraţia cadrelor de specialişti la întreprinderi şi organizaţii din oraş. Stoparea  implementării politicilor de descentralizare administrativă. Calamităţile naturale şi posibilităţi reduse de a riposta modificaţiilor climatice. Neasocierea   Republicii Moldova la  Uniunea Europeană...   5. Obiective strategice   Obiectivele  strategice de dezvoltare a comunei Răzeni în perioada 2014-2017 urmăresc integrarea grupurilor vulnerabile, crearea şi asigurarea serviciilor sociale, dezvoltarea economică şi sporirea nivelului şi calităţii vieţii precum şi consolidarea capacităţilor administrative.    Obiectivul  strategic   1. Asigurarea drepturilor şi necesităţilor  fundamentale ale locuitorilor  comunei atât bărbaţi, cât şi femei, inclusiv ale grupurilor marginalizate prin dezvoltarea serviciilor publice şi integrarea grupurilor vulnerabile în dezvoltarea locală.  Obiectivul  strategic  2. Lărgirea oportunităţilor economice ale  cetăţenilor  din comunitate  prin  susţinerea mediului de afaceri local, dezvoltarea ramurilor tradiţionale şi abilitarea economică a grupurilor marginalizate, atragerea investiţiilor şi dezvoltarea infrastructurii. Obiectivul  strategic 3. Sporirea nivelului şi calităţii vieţii cetăţenilor atât  femei, cât  şi bărbaţi, în special din grupurile vulnerabile. Obiectivul  strategic  4. Consolidarea capacităţilor administrative ale autorităţilor publice locale în vederea satisfacerii necesităţilor comunităţii, inclusiv a grupurilor marginalizate.   6. Matricea intervenției. (Anexa nr. 1) 7. Planul de activități. (Anexa nr. 2) 8. Monitorizarea şi evaluarea activităţilor de implementare a  strategiei Procesul de implementare a Strategiei de dezvoltare socio-economică a comunei Răzeni va începe din momentul adoptării  acestui document de către Consiliul Local. Procesul de monitorizare şi evaluare a Strategiei vizează cadrul instituţional, instrumentele de monitorizare  şi evaluare, indicatorii de implementare, utilizarea  şi diseminarea rezultatelor monitorizării şi evaluării. Cadrul instituţional al monitorizării  şi evaluării este constituit din Consiliul Participativ format din reprezentanţi ai administraţiei publice locale, societăţii civile, grupurilor marginalizate. Consiliul Participativ va fi responsabil de aprobarea,  implementarea şi actualizarea strategiei, de identificarea  şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementare strategiei. Rapoartele intermediare şi finale de implementare a acţiunilor sunt instrumentele principale de monitorizare  şi evaluare. Trimestrial, responsabilii de implementare vor prezenta rapoarte intermediare privind implementarea acţiunilor. Rezultatele monitorizării vor fi distribuite autorităţii publice locale, societăţii civile, sectorului privat, donatorilor străini, mass-mediei  şi publicului larg. Evaluarea implementării strategiei se va efectua prin analiza indicatorilor de implementare stipulaţi în Matricea  intervenţiei. În baza informaţiilor furnizate de la responsabilii de implementare, beneficiari sau instituţii specializate se vor stabili nivelul  şi gradul de implementare a acţiunilor şi atingere a obiectivelor fixate. Anual   progresul implementării Strategiei va fi examinat la şedinţele consiliului local, iar o dată la doi ani strategia va fi actualizată pornind de la realităţile la moment.